Avocat Luiza Miclaus » Programul de vizită de Sărbători: La cine stă copilul, cum plecăm în străinătate și ce facem dacă minorul refuză?

Se apropie luna decembrie, iar telefoanele de la cabinet încep să sune cu o întrebare recurentă:

„Doamna avocat, anul acesta la cine vine Moșul?”.

Sărbătorile de iarnă ar trebui să fie un prilej de bucurie și liniște. Totuși, pentru părinții divorțați sau separați, această perioadă devine adesea o sursă majoră de stres, conflicte și negocieri eșuate. Neclaritățile din hotărârile judecătorești vechi, intrarea României în „Air Schengen” sau simplul refuz al copilului de a pleca la celălalt părinte sunt probleme reale care pot transforma Crăciunul într-un dosar penal sau într-o traumă pentru cel mic.

În acest articol, explicăm clar cum se interpretează legea în 2025, care sunt regulile de călătorie în străinătate (avion vs. mașină) și cum gestionăm refuzul minorului.

1. Regula „Ani pari vs. ani impari”: Cum împărțim sărbătorile în 2025?

Majoritatea hotărârilor judecătorești sau a acordurilor parentale prevăd o alternanță.

De regulă, textul sună așa: „Minorul va petrece sărbătorile de iarnă în anii pari cu mama și în anii impari cu tatăl” (sau invers).

Atenție: Sărbătorile care urmează (Crăciun 2025, Revelion 2026) fac parte dintr-un an impar (2025). Verificați cu exactitate dispozitivul sentinței dumneavoastră.
Prioritatea programului: O greșeală frecventă este confuzia dintre programul de weekend și cel de sărbători. Dacă Crăciunul cade într-un weekend care ar fi revenit tatălui, dar este „rândul mamei” de sărbători conform alternanței anuale, programul special de sărbători are prioritate.

2. Călătoria în străinătate: „Mitul Schengen” și capcanele legii

Mulți părinți trăiesc cu impresia greșită că, odată cu intrarea României în spațiul Schengen aerian, pot pleca cu copilul în vacanță fără acordul celuilalt părinte. Este complet fals și foarte riscant.

Legea 248/2005 nu s-a schimbat pe fond: minorul cetățean român nu poate părăsi țara fără acordul ambilor părinți. Diferența constă doar în modul în care se face controlul.

Varianta A: Călătoria cu AVIONUL (Air Schengen)

Dacă zburați spre Italia, Spania, Franța, Germania sau altă țară Schengen:

Ce s-a schimbat: Nu mai treceți pe la ghișeul de control pașapoarte.
Pericolul: Poliția de Frontieră efectuează controale inopinate (aleatorii) la poarta de îmbarcare sau chiar în avion, folosind aplicația eDAC.
Riscul: Dacă sunteți opriți pentru un control de rutină și nu aveți Declarația Notarială (Procură) de la celălalt părinte, nu veți fi lăsați să decolați. Mai mult, riscați un dosar penal pentru nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului.
Sfatul avocatului: Chiar dacă nu vi se cere la check-in, aveți obligatoriu procura în original la voi!

Varianta B: Călătoria cu MAȘINA (Frontiere Terestre)

Dacă mergeți la schi în Austria, la piețele de Crăciun din Budapesta sau la rude în Europa cu mașina personală:

Realitatea: România este în Schengen terestru. Desi controlul sistematic a disparut, politia de frontiera poate efectua in continuare verificari, prin sondaj sau in baza unor analize de risc.
Procedura: Polițistul de frontieră va cere actele de identitate și Acordul celuilalt părinte (Declarația notarială).
Consecința: Lipsa declarației duce automat la întoarcerea din drum.

3. Coșmarul oricărui părinte: Ce facem când copilul REFUZĂ să plece?

Aveți hotărârea judecătorească, aveți cadourile pregătite, aveți chiar și procura, dar copilul plânge și spune „NU vreau să merg la tati/mami!”.

Aceasta este o zonă juridică extrem de delicată.

Executarea silită nu este fizică: Legea interzice brutalizarea copilului. Niciun executor judecătoresc și niciun polițist nu va smulge un copil care plânge din brațele unui părinte pentru a-l da celuilalt. Executarea în materia minorilor are un caracter psihologic, nu fizic.
La frontieră: Dacă un copil își manifestă vocal refuzul la vamă sau în aeroport, Poliția de Frontieră are dreptul să oprească călătoria pentru a investiga situația, chiar dacă actele sunt perfecte. Interesul superior al copilului primează.
Ce face părintele rezident (la care se află copilul): Aveți obligația de a pregăti copilul pentru vizită și de a-l încuraja. Dacă copilul refuză, nu îl forțați, dar anunțați imediat celălalt părinte și, ideal, propuneți o alternativă.
Ce face părintele refuzat: Nu forțați nota. Documentați refuzul (prin martori sau executor), dar nu traumatizați copilul. Soluția pe termen lung nu este poliția, ci consilierea psihologică pentru a repara relația.

4. Nu aveți program stabilit? Soluția de urgență

Dacă sunteți separați în fapt, dar nu ați divorțat încă, sau dacă hotărârea veche este neclară, nu așteptați până pe 23 decembrie.

Procesele clasice durează luni de zile. Singura variantă rapidă pentru a salva sărbătorile din acest an este Ordonanța Președințială. Aceasta permite instanței să stabilească, în regim de urgență, un program provizoriu de vizită, valabil până la finalizarea procesului de divorț/custodie.

Concluzie

Copiii au dreptul să se bucure de ambii părinți, iar sărbătorile nu ar trebui să fie despre articole de lege, ci despre timp de calitate. Totuși, când dialogul eșuează, legea este singurul instrument care poate restabili echilibrul.

Situația ta juridică este neclară înainte de Sărbători?

Fostul partener refuză să semneze procura sau să respecte programul? Programează o consultanță la Cabinet Avocat Luiza Miclăus. Să ne asigurăm că singura surpriză de Crăciun va fi cea de sub brad, nu cea de la tribunal.

Acest articol are scop informativ și nu ține loc de consultație juridică personalizată.

Programul de vizită de Sărbători: La cine stă copilul, cum plecăm în străinătate și ce facem dacă minorul refuză?

​

​